Anul: Sobolan de Metal > Zodia: Berbec > Decada: Scorus > Saptamana (5 - 11 Aprilie 2020): Albastru
   

Rezistenta la schimbare

 Suntem in saptamana guvernata de Saturn, culoarea subtila indigo, aspect ce predispune la folosirea viziunii despre realitate in directii pragmatice si cu bataie lunga.

Decada in care ne aflam e cea a Scorusului, psihicul social se afla intr-o stare de afirmare de sine si simte o dorinta de implicare personala in actiuni sociale.

Asa este Scorusul din Berbec, se pune pe el insusi in prim planul actiunilor, manifesta dorinta de independenta, dorinta de colaborare, dar fara sa ii placa sa te amesteci in treburile lui.

Pastreaza o independenta interioara si coopereaza daca simte ca nu ii e incalcata.

In continuare intrarea lui Marte in Varsator reprezinta cheia unor actiuni care se manifesta prin fapte ce par fara sens in prezent, lucruri ce se petrec in toata lumea, insa ele sunt semintele unei forme de existenta viitoare a societatii.

E cazul sa privim cu seriozitate evenimentele, mai ales pe cele neserioase!

Conjunctia Jupiter – Pluto se inscrie in ceea ce am putea denumi dinamica impinsa la extrem.

De cate ori au fost aspecte de conjunctie sau de opozitie intre Jupiter si Pluto s-au petrecut schimbari sociale care au marcat lumea pe o perioada mare de timp.

Pluto e cercetatorul, e cel care realizeaza transformarile profunde si cele mai dificile modificari in interiorul sistemelor in evolutie.

Jupiter intelege la ce pot folosi si cum sa duca mai departe aceste transformari intr-o expansiune a existentei.

Vibratia plutoniana lucreaza in ascuns, in profunzimi, cea jupiteriana la vedere si chiar in inaltul cerului.

Ca exemplu, la sfarsitul anilor o mie cinci sute si inceput de o mie sase sute, cand Jupiter si Pluto erau in opozitie s-a inventat microscopul, instrument ce a accelerat cercetarea stiintifica.

La conjunctie, vreo 16 ani mai tarziu, a fost inventat telescopul, sa putem privi in microcosmos si in macrocosmos.

Ca o analogie, ne putem imagina cum doi doctori, se poarta acum exemple in halate, intra in sala sa faca procedura pe un pacient, iar acesta e chiar societatea umana.

Unul este Pluto, foarte dibaci, gaseste hibele, le rezolva, intra in cele mai ascunse cotloane si rezolva totul din adancuri.

Doar ca lui ii place treaba asta si nu se mai opreste, pana intervine doctorul Jupiter, “Gata, ai rezolvat totul, lasa pacientul sa se trezeasca si sa inteleaga ce are de facut”.

Pluto inca se mai gandeste, ii vine sa se bage iar, dar Jupiter il opreste, “potoleste-te ca nu mai ramane nimic de salvat!”

“Dar folosesc niste proceduri impecabile”, raspunde Pluto.

“Si il salvezi de nu mai stie cum il cheama! Pe pacient nu il intereseaza sa fie victima, ci sa fie vindecat!”, ii spune Jupiter si readuce societatea la constiinta de sine si la ce are de invatat si inteles.

E bine sa fii pasionat, insa nu uita de logica pasiunii tale, beneficiarul trebuie sa fie constient si sa inteleaga prin ce transformare a trecut ca sa isi continue existenta.

Acum intreaga societate e beneficiarul si incepe sa inteleaga ceva mai bine prin ce trece si cum e cazul sa se manifeste in continuare.

In tehnologia materialelor e un capitol important denumit rezistenta materialelor si se refera la capacitatea fizica de a face fata diverselor forte exercitate asupra lor.

Sunt forte fizice de torsiune, indoire, rezistenta la socuri mecanice, experiente prin care sa se inteleaga mai bine cum se pot realiza metalurgiile diverselor scule ale masinilor unelte pentru sarcini specifice.

De exemplu cutitele de strung si de frezat au nevoie de rigiditate sa poata modela materialul, iar in compozitia lor intra mai mult carbon si mai putin fier.

Sunt dure insa aproape deloc elastice, mai degraba se crapa decat sa se indoaie, pe cand cele care au elasticitate au mai mult fier si mai putin carbon in compozitie.

In alt domeniu putem vorbi despre conductibilitatea electrica si aici intalnim rezistenta la trecerea unui curent electric printr-un conductor.

O intreaga industrie se straduie sa dezvolte superconductorii care nu se gasesc in natura de-a gata, e nevoie de prelucrare.

Oricat de dens pare si de opac, unul dintre superconductori este plumbul, el lasa sa treaca fara prea mare opozitie curentul electric.

In stare naturala superconductorii au fost gasiti in compozitia unor meteoriti, se poate spune ca este tot o realizare naturala, insa creata in alt mediu, cel cosmic.

Unul din efectele secundare ale rezistentei la trecerea curentului electric printr-un conductor e caldura.

Aici se poate vorbi despre o agitatie moleculara si o degajare de energie, la granita dintre particula si cuanta, resimtita sub forma a ceea ce denumim caldura.

In societatea umana rezistenta cunoaste alt termen, ceva mai potrivit as spune, reactia.

Despre rezistenta la nivel social stim din istorie cand un grup de oameni se impotrivesc unei forte invadatoare, una dintre cele mai celebre rezistente recente fiind cea franceza din al doilea razboi mondial.

Dar la nivel particular o putem identifica sub forma de reactie si probabil ca avem cu totii experienta aceasta, cand cineva iti spune sa faci ceva, sa schimbi un lucru, chiar spre binele tau, iar tu te opui instinctiv.

Mai si bombani in sinea ta, „da ce treaba are cutarica cu felul in care vreau sa fac lucrurile?”

Dupa o perioada, incepi sa faci exact asa cum a zis si constati ca a avut dreptate, insa pare ca este ideea ta.

Te simti mai confortabil, insa la ceva impus din afara noastra avem reactii, mai virulente sau mai diplomate, insa din interior tot e ceva de spus.

E starea de reactie, iar aceasta apare cand locul este liber, cand reactia are unde sa se manifeste.

Si de cine este lasat liber acest loc, de actiune, de initiativa proprie, ea fiind in adormire este inlocuita de reactie.

Energie exista, curge peste tot si se cere folosita, mai creativ, mai mimetic, mai original sau mai tras cu coada ochiului la altul.

Suntem fiinte dinamice, fiinte energetice si e in natura noastra sa il manifestam pe, a fi prin a face ceva.

O atitudine, o opinie exprimata si argumentata, fiindca, pana la urma se exprima multi in fluxul curentului, in randul unei mase de opinie general acceptata si se simt confortabil ca sunt ca ceilalti.

Starea aceasta face parte tot din natura reactiei, sa fii conform, asa cum se spune, cum e mai popular si la moda.

Pe undeva este mai simplu pentru tine, ai argumentele gata facute, nu mai trebuie sa explici nimic fiindca fac altii treaba asta, tu doar sa fii de acord.

Se poate presupune ca esti si destept daca accepti, culmea, desi pare o atitudine mai docila, acceptarea tot din familia reactiei face parte.

Pe partea cealalta actiunea reprezinta opusul, pentru actiune trebuie sa verifici, sa cercetezi, sa te convingi ca dupa aceea sa lamuresti si pe altii.

Actiunea cere stapanire de sine si acest lucru inseamna autocontrolul oferit de energia care circula prin tine.

Opunerea la energia universala care circula prin noi cu idei formale si moduri de viata simpliste genereaza rezistenta si se manifesta prin diverse afectiuni pe care in lumea minerala a materialelor le vedem sub forma de caldura.

Cu cat din punct de vedere spiritual, suntem mai permisivi sa accesam energiile care circula prin noi si din care suntem formati, cu atat devin si corpurile noastre mai bune superconductoare de fineturi universale.

Altfel spus, toata lumea sufera de sanatate si se plange cand ea stranuta din cauza ignorantei noastre!

Pentru devierile de la firesc avem un intreg vocabular, caci doar cuvantul zideste, cardiologie, neurologie, oncologie, diabet si multe altele, de parca corpul nostru e o fabrica de anomalii.

Nu este asa si doar starea nostra de rezistenta la firesc, la normal si la o traire civilizata da nastere unor asemenea produse.

In momentele acestea minunate traim o schimbare care debusoleaza si psihicele cel mai  bine asezate, in mod normal.

Cei care sunt obisnuiti cu acceptarea si cu trairea intr-o stare controlata, cu obiceiurile epocii, fiindca asa se face sau asa s-a pomenit, isi gasesc refugiul in incapatanarea de a-si mentine teama in interior.

Ei sunt si cei mai spectaculosi, fricosul nu deschide usa cat sa aiba loc sa intre, o tranteste de perete!

Dar tot unul intra pe usa, nu se gandeste ca poate sa mai tina usa deschisa pentru cine ar mai avea nevoie.

Doar e de-ajuns un speriat!

Mai sunt cei care de o perioada incep sa se trezeasca si stiu cam in ce directie merge lumea, sunt cei anuntati care realizeaza necesitatea unei transformari si chiar o asteapta.

Acum lucrurile au inceput sa se miste in directia evolutiei iar o parte din cei care stiau teoretic, de acest lucru se uita cu buimaceala le ceea ce se petrece.

Situatia de acum nu este deloc intamplatoare, societatea galopeaza intr-o activitate inconstienta de consumerism si consumare a resurselor de mai multi ani.

In urma acestei experiente globale unii vor ramane si mai indoctrinati, altii se vo trezi la realitate, deja trezirea aceasta a inceput, iar altii isi vor cladi mai bine bazele mentale interioare.

Unii se intreaba cu uimire cum de a fost posibil sa se opreasca o intreaga planeta?!

Planeta la propriu isi continua deplasarea prin spatiu, nu s-a izolat intr-un alt sistem solar fara homo sapiens.

Se uita la oameni si stie ca toti, dar pe rand, vor realiza constiinta unei planete.

In timp ce intreaga planeta mergea cu frenezie in goana unei activitati ce depasise limitele oricarei ratiuni, bani, averi, mentinerea traiului de pe o luna pe alta sau de pe o zi pe alta, cu mintea hipnotizata de falsitatea unei societati in stare de ebrietate, mai multe voci lucide atrageau atentia, unde merge lumea asta!?

Acum ca lumea asta a luat o pauza, fiind in stare de ebrietate a fost trasa pe dreapta de politistul naturii, vocile acestea se aud mai bine fiindca s-a facut liniste, nu fiindca striga mai tare.

O planeta populata de un homo sapiens ocupat cu diverse, unii, mai putini, sa adune miliarde si influenta sociala, altii sa adune mai putin dar cu ceva stabilitate si ceva influenta, altii, de pe o zi pe alta, mult prea multi, doar sa mai adune ceva, fara gand de influenta.

O lume ocupata, acesta e cuvantul de ordine, preocupata cu nimicurile unei sociologii deformate si ignorante.

Chiar daca ar veni o civilizatie extraterestra sa bata la usa societatii noastre, ca sa ia contact oficial cu ea, nu i-ar raspunde nimeni.

Fiindca suntem toti ocupati cu ceva!

Daca un extraterestru mai dibaci incearca alta abordare si ii spune unui pamantean ocupat ca ii plateste ratele la banca, incepe sa starneasca interesul.

Pamanteanul l-ar privi si l-ar intreba „al cui spuneai ca esti tu, din Pleiade?”

Din ce in ce mai multi incep sa realizeze, in liniste, ca e binevenita aceasta recreatie.

Cine mai face galagie este mass-media care, in majoritate, nu isi mai face misiunea de mult, fiind platita de cercuri de interese.

Vedetismul a luat locul, in majoritatea cazurilor, deontologiei profesionale, al informarii corecte si obiective.

Vedetismul e firesc in lumea actorilor si cantaretilor, lumea artistica, in general, chiar se poate spune ca face parte din fisa postului.

Cum sa fii cunoscut ca actor, de exemplu, daca te ascunzi in debara?

Revenind la aceasta liniste a constientizarii realizam ca societatea e aproape oprita ca activitate schizofrenica si incepe sa recunoasca si sa se recunoasca.

Dupa povestea aceasta mentalul colectiv nu o sa mai fie la fel, iar cei care asteptau sa se petreaca ceva in sensul evolutiei sociale sunt si ei sau o parte din ei debusolati.

Lururile nu se petrec mereu cum sunt in mintea noastra, chiar daca intentiile sunt nobile, Universul are imaginatie si stie sa asculte rugaciunile pentru progres si evolutie reala.

Mai stie ceva, stie sa le aplice, iar aplicarea nu se face dupa felul formal in care gandim, ci dupa cum e mai eficient.

Putem sa ii spunem Universului imaginatia lui Dumnezeu si are un simt al umorului pe care ar trebui sa il exersam si noi.

Ceea ce mai percepem acum se poate denumi si socul evolutiei, traim in direct aceste transformari.

Sunt multe generatii de cand aceste tipuri de evenimente nu s-au mai petrecut, este firesc sa fim uimiti in fata ineditului, dar e si cazul sa ii dam incredere.

In toata istoria cunoscuta si oficiala felul acesta de evenimente nu s-au petrecut, chiar si razboaiele aveau o logica, puteau fi intelese.

Acum traim momente in care ne este pusa la incercare Credinta, e necesar sa folosim instrumente care depasesc logica formala si obisnuinta, iar acest lucru debusoleaza.

Probabil ca in urma cu vreo 26.000 de mii de ani sa se fi petrecut asa ceva si putem specula ca poate tot noi am fost cei care formam acea societate.

De ce sa ratam toata distractia!?

Nimic nu se petrece impotriva noastra, sunt clipe de sarbatoare pentru renasterea constiintei.

Dupa aceste momente nu este cazul chiar sa ne asteptam ca vom trai intr-o lume brusc evoluata, evolutia nu este brusca, insa e ca dupa prima lectie de sofat.

Inca nu esti sofer, dar macar stii senzatia, ce inseamna sa fii responsabil de comenzile pe care le dai vehiculului.

E necesara rabdarea care ne pastreaza in dinamica si ne scoate din indoiala si ignoranta, capacitatea de a invata sa ne recunoastem si sa recunoastem.

In manifestare, evenimentele sunt deja consumate, treaba noastra ar fi doar sa ne adaptam la propria creatie.

Insa mereu cu ochii sufletului atintiti spre Spiritul care creaza chiar in acest moment lumea urmatoare.

Fiind mai lucizi, ii putem zambi propriei creatii, in loc sa ne temem de ce nu intelegem si sa fim mai atenti la ce incepem deja sa construim, pasul urmator.

Lumea inconjuratoare e, metaforic vorbind, umbra noastra, de umbra nu te sperii, ea iti arata directia din care lumineaza Soarele.

De sute de mii de ani corpul fizic al oamenilor nu s-a schimbat cum se petrece in cazul lumii animale cand apare o modificare si au fost destule.

In lumea animala adaptarea se realizeaza prin modificarea corpului in cateva generatii ca sa faca fata noilor conditii.

Crocodilul si rechinul nu si-au modificat forma de milioane de ani, doar dimensiunile, ca sa corespunda cu noile cerinte.

Exemplul mai recent este al moliei din Anglia, cand tara a trecut la industrializare si a inceput sa arda carbune, s-au innegrit si casele cu strazi cu tot.

Aripile lor roz-alburiu au fost mai bine detectate de pasari si vanate mai usor, insa in scurt timp au aparut moliile cu aripi negre, s-au camuflat.

Omul e singura fiinta care isi gaseste resursele in interior, incepe sa gandeasca cum sa faca fata provocarilor, sa genereze solutii.

Nu isi schimba culoarea pielii sau ii cresc fulgi, insa se intoarce spre el insusi, spre lumea interioara, unde e adevarata libertate.

De-a lungul istoriei s-a incercat stapanirea Omului prin a-l indeparta de la lumea interioara, a-l determina sa isi predea in exterior Credinta, inteligenta, intuitia, empatia, spre institutii care stiu ele mai bine ce au de facut.

Masele indoctrinate cu orice sunt formate din oameni obedienti, impotenti spiritual si care se indeparteaza de sursa adevarata interioara.

Odata ce nu te pierzi pe tine si esti centrat in propria fiinta esti liber indiferent de formulele sociale in care traiesti.

E un moment bun sa meditam la deciziile noastre, daca vrem sa acceptam exteriorul si sa il facem lumea noastra sau sa fim oameni liberi care, impreuna formam o societate civilizata.

In aceste vremuri, ca sa le spunem asa, vedem transformarea la lucru, prin fiinta noastra la propriu si reflectata destul de direct in fiinta sociala.

Pe masura ce ne apropiem de actiune ne detasam de reactiune, ne apropiem de lumina si nu mai stam in intuneric, ne apropiem de intelepciune si iesim din violenta ignorantei.

Detasarea nu inseamna dat la o parte, renuntare, dimpotriva, reprezinta intelegerea profunda ca sa stii in ce fel sa te implici.

Probabil ca e una din probele anului Sobolanului, acum se vede mai bine cine fuge mai repede de pe corabie si cine se redescopera si ramane cu realitatea din el, fara sa mai aiba de ce sa fuga undeva.

Imaginatie si umor, merg minunat impreuna, sunt ca doua condimente indispensabile pentru a putea sa vezi cu ochii Spiritului si sa asculti susurul izvorului Vietii.

 

 

MarcelAlyna – Elta

01 Aprilie 2020

Bucuresti

 

 

 

O intalnire, altfel

 

Intalnirile noastre saptamanale de miercuri isi modifica cursul in situatia generata de gripa chinezeasca si starea de mare relaxare instituita de autoritati, rezoneaza cu scoala altfel J.

Ca sa fim in acord cu autoritatile competente nu ne mai intalnim prea fizic, insa desi si aceasta parte conteaza, esentiala e intalnirea in Spirit, in metafizic, in realitate.

Pe fondul acesta incercam sa structuram ideile de baza ale intalnirii si sa folosim emailul ca sa le difuzam, chiar daca nu ne vedem, deocamdata.

Reprezinta lucruri ce sunt accesibile oricui doreste aceste informatii, asa ca le vom trimite pe mail atat celor care vin frecvent cat si altor prieteni.

O societate intreaga se trezeste in casa, fortata sa stea la domiciliu, o stare prin care mai se poate medita la ceva, chiar si la ideea de meditatie.

E o ocazie sa descoperim adevarata casa, adevaratul camin, casa fiecaruia dintre noi fiind intreaga Creatie.

Spuneam mai devreme de autoritatile competente, iar ele, deocamdata isi dau masura autoritatii, urmeaza sa vedem si masura competentei.

Competenta reala e marcata de sinceritate!

Dincolo de spectacolul social ce se petrece acum e un pas in evolutie pe care il parcurgem toti, dar fiecare paseste in felul sau, mai reactiv, mai responsabil, mai hipnotizat de iluzie sau mai detasat.

Ca societate planetara semanam cu un grup de copii de gradinita care au tot fost lasati in curte si au reusit sa distruga, in joaca lor fara rost, florile, tufele, gazonul, cam tot ce se gasea prin gradina.

Educatoarea, ne-a bagat inapoi in clasa si nu ne-a mai dat voie sa iesim afara, avem acces doar sa ne uitam pe geam.

Aceasta educatoare are un nume generic pe care il cunoastem toti, se numeste Natura.

Iar aceasta Natura ne spune ca inca e blanda cu noi si ne da ocazia sa ne revenim, sa ne privim consecintele propriilor fapte si sa facem lucruri mai bune.

Prin aceasta imagine este cazul sa fim ceva mai respectuosi cu Doamna Natura, educatoarea noastra si sa nu mai harmalaim peste tot, sa invatam sa ascultam ca sa si intelegem.

Se poate si asa, sa crezi intr-un fals si sa spui cu tarie ca acesta este adevarul, pana la singurul judecator adevarat care e consecinta.

Felul de lucru din aceasta perioada se modifica prin starea actiunilor sociale si particulare pe fondul energiilor Lunii Noi cu Ascendent in Cancer, element ce potenteaza simtirea de dincolo de cuvinte.

Soarele este in conjunctie cu Luna, desigur, cu Lilith si cu Kyron, o combinatie de forte in care vedem Spiritul din noi cum se regaseste prin energia sa masculina, prin cea feminina, prin recunoasterea a ceea ce nu dorim sa recunoastem, Lilith, si, ca un rezultat al acestor lucruri, Kyron e cel care aduce intelepciunea vindecatoare.

Iar pentru zona aceasta se petrec toate fenomenele vibrationale subtile in casa a X – a, in sfera sociala in general si in felul in care noi ne regasim in societate.

Doar intelepciunea determina tamaduirea, altfel este tratament simptomatic, ca sa folosim limbaje la moda.

Saturn e in Varsator si aceasta energie predispune prin aplicare, nu doar ca ramanere la nivel de vise, colaborarea pragmatica a celor care cauta si inteleg ca exista evolutie si este la indemana.

Posibilitatea fiind disponibila oricui doreste, oricui se simte ca facand parte din marea familie a Existentei.

Lectia lui Saturn in Varsator se refera la libertatea de gandire si expresie, la cultivarea in ceilalti a acestei calitati si promovarea idealurilor inovatoare fara a accepta impuneri.

Pe 31 martie Marte intra si el in Varsator, se schimba aceste dinamici din teorie in practica, mai multi incep sa realizeze ca nu e cazul sa rastorni lumea, e gata inversata, doar sa nu o mai sprijini, ca sa isi revina.

Sa nu mai sprijini lumea veche a mentalitatilor egoiste si a primitivismului, pentru Spirit nu exista alte unitati de masura, o actiune e primitiva sau evoluata, nu se uita la instrumente.

Cum ar fi la ce masini folosesti sau dispozitive, conteaza intentia pe care o ai si ceea ce vrei sa faci cu ea.

Prin pozitia ceva mai neutra a lui Marte in Varsator se pun bazele trasnformarilor viitoare, pot apare actiuni ce nu au, aparent nici o noima, insa ele sunt semintele unei paduri, ale unei societati renascute.

Aparentele autoritati se lupta cu ceva, cum se spune in simfoniile media, sa ma scuze simfoniile, dusmanul nevazut.

Asta findca este mic si nu te poti uita la el!

Introducerea panicii in cetatean il face sa devina bulimic si sa goleasca magazinele, sa transforme carantina in cantina.

Ceea ce afecteaza cu adevarat este starea de teama generata de minunatele autoritati competente si faptul ca aceasta determina slabirea sistemului imunitar.

Si totusi, daca esti mai lucid si mai calm, cu capul rece si inima calda, nu esti obligat sa intri in jocul acesta al autodistrugerii, de fapt.

Suntem impreuna intr-un mediu al evolutiei si avem capacitatea sa suradem spre noi si sa realizam ce iese la suprafata din propria fiinta ca sa corectam.

Dupa aceasta poveste Omul iese mai luminat sau mai intunecat, depinde ce alege, incepe sa isi puna intrebari, sa recunoasca raspunsuri si sa creioneze fapte.

Cum spuneam mai sus, inamicul nevazut din mintea care e obisnuita sa judece prea mult sub epoleti sau/si cascheta, nu vede cu ce are de-a face cu adevarat.

Dincolo de orice fereastra, de orice perdea, de o usa sau de un gard se afla Omul, sufletul universal care stie si care se trezeste.

Nu e vizibil pe strada, la fel ca microorganismul, insa exista si incepe sa se lumineze, incepe sa puna bazele unei societati diferite in sensul bunului simt si al firescului, al unei logici care nu mai apartine etapelor anterioare.

Soarele a intrat in Berbec si actiunea e la ea acasa, agatarea de ce a functionat odata nu mai e posibila.

Vibratia lui Eu Sunt sugereaza ca este cazul sa ne agatam de noi, sa avem incredere ca suntem un punct de reper solid, fara sa privim la efectele noastre dupa repere.

Efectele sunt consumate, singurul punct viu si prezent e in propria Fiinta!

Scrisul predispune la o forma de sintetizare a idelor, poate fi mai sec decat discutia directa, avantajul e dat de faptul ca nu iti mai ies porumbei pe cioc, ci pe taste.

 

Cu aprecieri si multumiri,

MarcelAlyna – Elta

Bucuresti – 25 Martie 2020

 

 

 

 

Crede si nu te opri

 

Poate fi o parafrazare a expresiei biblice, crede si nu cerceta, expresie scoasa din context si interpretata dupa cerintele sociale ale momentului.

Momentul acesta a durat cam o mie cinci sute de ani de dominatie a clerului bisericesc, il denumim evul mediu in varianta frumoasa, ev intunecat in versiunea mai aproape de realitate.

In linii mari e vorba despre Credinta si ce inseamna ea, Credinta fiind ingredientul care imbraca viata oricui.

Indiferent de religie sau de doctrina, ateu sau liber ganditor, aceasta e Credinta ta, Credinta e paltonul care ne inveleste pe toti si e firesc sa ne oprim un pic asupra ei si asupra felului in care privim fenomenele din jurul nostru.

Mentalitatea omului traitor pe minunata noastra planeta este un pic deviata de starea prin care trece societatea acum, iar asta se vede dupa ideea cu microorganismul care pare sa modifice comportamentele cotidiene ale cetateanului.

Sunt transformari planetare care tintesc un singur lucru, evolutia fiecaruia si modificarile care nu sunt intelese starnesc nelinisti.

In general e mai liniste pe strazi si parcurile sunt mai goale, dar in magazine numarul de oameni compenseaza.

Fireste, cu uitaturi piezise si distanta legala, de la un metru jumătate si cinci metri, sa nu sara cumva posibilul virus de la unul la altul.

Starea mentalului colectiv e asa de speriata de trompetistii din mass media si stupizenia oficiala, incat efectul e cetateanul turmentat si infricosat.

Intr-un magazin am inceput sa ma uit de jur imprejur si sa realizeze ca omul nevinovat, dar panicat, isi manifesta instinctele primare, de la hartie igienica pana la ulei, fasole si malai.

Suna destul de amuzant ca arc peste timp, in perioada comunista, rafturi goale si oameni care nu se inghesuie unul in celalalt fiindca sunt amenintati de ceva ce nu se vede.

Ceva se vede, iar acesta este nivelul de ignoranta, dincolo de spoiala de civilizatie, se vede felul in care evoluam.

Ritmul gandurilor este intrerupt de o doamna care intra cu miscari precise in magazin si se duce cu mana la vitrina unde stie ca este produsul dorit.

Vitrina e goala si ramane buimaca, se uita inca o data, dupa care exclama „au innebunit cu totii”.

In perioada comunista, cea mai acerba, anii 80, alimentarele, asa se numeau supermarketurile de atunci, erau goale.

Produsele de necesitate curenta sunt date pe cartela, ce nu este pe cartela e la legea junglei, cine apuca.

Vine camionul si descarca marfa iar coada se face imediat, nu conteaza ca nu stii ce e, e ceva ce e necesar si nu se gaseste.

Coada e mai stufoasa, ne inghesuim unii in altii ca sa prindem cate ceva, e imbulzeala, se ridica voci mai din spate care spun sa se dea cate unul sa ajunga la toti.

Nu conteaza ce, sa fie cu portia, iar acest lucru este cerut de cetatean, fara sa isi dea seama e de acord cu guvernarea care da tot cu portia.

Asa poti fi manipulat mai usor, cu portia, informatia potrivita, mancarea potrivita, hainele potrivite, dependenta de o sursa care sa iti traseze tiparele comportamentale.

Daca teleportam acest magazin considerat gol in acei ani comunisti, ar fi fost materializarea unei abundente.

Ciocolate de diverse tipuri, in conditiile in care atunci nu gaseai nimic, guma de mestecat de diverse forme si marci, atunci mai nimic, paine, patiserie, semipreparate, ce mai, ar fi fost rai curat, chiar daca destul de nesanatos.

Exista un lucru despre care nu imi propun sa discut in acest fel de scriere, cum ar fi starea de dominatie a unei dictaturi de tip nou, iar cea mai perversa este dictatura pe care ti-o doresti.

Nu despre asa ceva doresc sa vorbesc, nici despre faptul ca pe fondul acesta de stagnare a activitatii cu multi oameni opriti la domiciliu sau in diverse zone de izolare natura incepe sa fie mai primenita.

Satelitii care studiaza evolutia climei arata ca natura isi reia locul, poluarea este inlocuita de revigorarea stratului de ozon si de vegetatia ce incepe sa se simta mai bine.

Hai sa vedem despre ce, deocamdata nu discutam, despre faptul ca pe fondul consumerist al activitatii umane si de poluare a mediului si de autodistrugere, ca sa fim mai sinceri, ni se ofera o pauza de meditatie.

O regandire a felului in care privim economia si o evaluare a necesitatii si mai putin a transformarii consumului intr-un zeu economic.

Necesitatea dezvolta un consum natural, normal, firesc, cu produse de calitate si mai putin cu unele care sa se strice la comanda.

O reevaluare a Credintei care nu are nevoie de ritualuri, fiindca oamenii nu se mai intalnesc pe la biserici.

In felul acesta Omul isi poate pune intrebarea daca Credinta se afla in el sau in biserica.

Al treilea lucru despre care nu discutam acum este evaluarea sistemului imunitar care tine de cat de sincer e oricine cu el insusi si felul in care isi evalueaza viata cotidiana, de la alimentatie, la mentalitate si sexualitate.

Asa ca aceste lucruri la care doar ne referim sunt aspecte pe care le lasam ca puncte de meditatie pentru fiecare.

In situatiile sociale din prezent, stat pe acasa, izolari, avem ceva mai mult ragaz sa fim mai aproape de noi sa stam cu noi de vorba, ca sa spunem asa.

Chiar asa, ce poti vorbi cu tine, de unde incepi o conversatie sincera cu tine, atunci cand te apuca, te prezinti, faci cunostinta?

E bine si asa, pentru inceput!

Din nou, e cazul sa vorbim despre Credinta si mai ales, despre ce nu este ea, cum ar fi fanatismul, bigotismul, ignoranta dusa in forme mistice sau alte elemente similare.

Nu este asa ceva!

Inseamna cunoastere, recunoastere, instrumentul de baza fiind sinceritatea si asa ajungem la Credinta.

Daca tot omul planetar are ceva ragaz sa se reevalueze in liniste, fara stresul cotidian, e bine sa foloseasca aceasta perioada, fiindca o sa treaca si isteria izolarii.

Putem sa punem in carantina lenea mentala care faciliteaza acceptarea, invidia, aroganta, toate deseurile psihice si ce minunat ar fi sa scapam de ele in 14 zile!

Important este sa iesim din ea, fiecare, dar si ca societate mai intelepti si mai lucizi privind rolul nostru pe o planeta minunata aflata intr-un sistem solar la marginea galaxiei.

Pentru cine spune ca nu sunt serioase aceste lucruri il invit sa se uite pe cer, in jos ne-am uitat destul!

Ceea ce mai infloreste ca microorganismele dupa spalatul pe maini e o cultura a teoriilor conspiratiei, ca tarabele de inghetata vara in parc.

Avem conspiratii cu cacao, cea mai ceruta, cu fistic, pentru cei traditionali, cu mango, pentru exotici si cu de toate pentru cei sofisticati.

Ca sa nu mai avem de-a face cu aceste tarabe e cazul sa ne informam corect, iar acest lucru inseamna cunoastere, sa verificam si sa cercetam ceea ce cunoastem.

In felul acesta ne lamurim si putem merge mai departe sa construim; ce sa construim ar putea intreba cineva, lumea in care existam, ar fi raspunsul.

Aici apare lipsa de Credinta, prin comparatie materialista, lumea e mare eu sunt mic, ei sunt multi noi putini.

Universul din afara corpului tau e mereu mai mare!

Lucrul acesta nu conteaza, ceea ce conteaza e recunoasterea si folosirea energiei din interior.

Printr-o imagine mai simpla vedem recunoasterea nu cum am fost invatati, ca o vina urmata de o pedeapsa, recunosti ca ai spart ghiveciul?!

Stiai ce urmeaza, spui adevarul ca l-ai spart si esti pedepsit!

Suntem educati intr-o cultura planetara ignoranta ca dupa ce spui adevarul urmeaza ceva rau, o pedeapsa, asa ca se dezvolta o societate a falselor valori.

Iar imaginatia e arhitectul care spune Credintei unde sa construiasca, imaginatia fiind un lucru pe care nu dam doi bani, e privita ca un complex psihic.

In realitate este ceea ce ne defineste si ceea ce construieste; becul a fost imaginat de cineva ca sa il avem acum la indemana, automobilul a fost visat de cineva ca sa fie lumea plina de masini acum si nu se supara nimeni, iar altadata cineva a dorit sa zboare si de atunci pana acum avem douazeci de milioane de oameni anual in aer.

O natiune, am putea spune, iar aceste lucruri au inceput cu un vis al unui om care a intrat in rezonanta cu dorintele multora.

Lumea e cum ti-o imaginezi si daca dorintele sunt in sensul progresului ele cresc si se dezvolta.

Primul om care si-a imaginat un bec traia intr-o societate cu felinare luminate cu gaz lampant, palpaind in noapte si care trebuiau curatate mereu de negru de fum.

Altul isi dorea sa vada cum oamenii nu mai chinuie caii la carute si trasuri, isi dorea care autopropulsate.

Celalalt se uita pe cer si nu vedea decat pasari, dorindu-si ca si oamenii, nu numai el, sa zboare asemenea lor.

Niste vise imaginative imbinate cu dorinte sincere au schimbat total fata lumii, altfel, daca erau seriosi se gandeau ca ei sunt mici si lumea e prea mare!

Asa functioneaza Credinta, e formata din cunoastere si recunoastere, prin curajul de a avea incredere in imaginatia ta, in visele tale si aici fiecare dintre noi e fara limite.

Curajul de a crede ca ceea ce emiti tu din interior este o realitate universala iar aceasta se petrece, in ritmul si logica ei.

Putem sa ne scriem lumea din interiorul nostru, o lume mai minunata iar ea sa existe deja in interior, noi avand rabdarea sa actionam dupa posibilitatile noastre pana se intrupeaza.

E necesara Credinta, ca instrument universal de lucru cu Spiritul, iar acest lucru inseamna deschidere, macar spre expresia, “de ce nu?”.

Relaxarea lasa energia sa curga ceva mai liber si ne detaseaza spre zambet, care reflecta pe chipul omului dinamica armoniei si mai putin a extremelor.

O masa critica de oameni incep sa se trezeasca si sa isi inteleaga menirea si rolul in evolutia lor si ca parte din Univers.

A venit la fix, ca sa spun asa o tendinta de inclinare a energiei umane spre o masa critica de panica, teama si suspiciune, poate un reflex natural al lucrurilor, de compensare, nu ceva conspirationist.

Mai ales ca atunci cand vezi lucrurile materialist crezi ca masa critica e un numar sau chiar o masa.

E mult mai util sa ai sfantul scaun la timp decat sa ramai blocat dupa masa!

Numai ca cel care se apropie de el insusi formeaza prin sine o masa critica, aceasta e ceea ce conteaza, intrand in rezonanta cu cei care fac acelasi lucru.

De data aceasta, o buna parte dintre noi avem posibilitatea sa ne abordam cu detasare si rabdare, sa insistam in constructiile noastre interioare.

Functioneaza mai minunat daca le faci pentru ceilalti, fiindca in realitate tot despre noi e vorba, asa merg paradoxurile!

In felul acesta intelegem ca nu exista interferenta la nici un nivel, cum e moda acum cu virusi, aflam ca unii se infecteaza de la altii.

Asa zisa infectare e o decizie, nimeni nu are capacitatea sa faca ceva altcuiva daca nu i se deschide poarta.

Intr-un fel sau altul tot ce este petrecut in viata noastra e decizia noastra ca sa se petreaca.

Exista posibilitatea sa decidem mai constient si sa prindem curaj cand vedem ca incepe sa se manifeste.

Daca accepti ca individ, tot ce ti se spune risti sa si realizezi acest lucru, cum ar fi faptul ca niste caini roz umbla pe strazi si incep sa roada incaltarea din piciorul stang.

Dupa un timp toate cizmariile vor fi asaltate de oameni cu simptomul pantofului stang muscat, unii mai inventivi vor veni si cu cel drept.

Fiecare jurand ca un caine roz l-a fugarit pe strada si daca nu a facut-o, de ciuda ca nu e in randul lumii si-a rupt singur papucul de bordura!

Infodemia e pandemie, dar nimeni nu e obligat sa subscrie, iar masurile de preventie impotriva ignorantei sunt evitarea spalarii pe creier de trei ori pe zi!

Daca nu te speli deloc creste imunitatea mentala!

Sunt si probe, pare ca nu se petrece nimic sau chiar invers, dar in acest fel calitatea rabdarii se dezvolta.

Credinta functioneaza chiar daca nu suntem constienti, dar avem ocazia sa intelegem mai bine ca suntem arhitectii propriei existente.

E o practica, o tehnologie, are o logica ce pune la incercarea asa zisa logica materialista.

Altfel spus, crede si continua!

 

MarcelAlyna – Elta

Bucuresti

20 Martie 2020

 

 

Noua Albina Nina

 

Soarele arunca razele sale rosiatice de rasarit printre nori si printre case, intr-o ordine stiuta doar de el si de atmosfera terestra.

Suntem plecati spre Targul apicol de la Campina de dinainte sa rasara si il lasam sa ne surprinda pe drum, banuind ca si el e surprins ca ne-am trezit la ora asta.

Ne surprindem reciproc intrand in Campina in locul amenajat ca parcare pentru participanti, un fel de stadion dacic, dupa felul in care arata, cu iarba si plante spontane pe margini.

Mai degraba seamana cu un izlaz olimpic, dar spatiul ne permite tuturor sa parcam si sa descarcam fara sa mai ocupam strazile din jurul Casei Tineretului concurand intre noi pentru un petic de loc.

Masini mai mici sau mai mari, numere de Prahova, de Ilfov, de Bucuresti, de Suceava si Buzau, de Alba si Mures, Braila si Constanta, pe scurt, de peste tot din Zona Romaneasca.

Fiecare isi descarca produsele cu sacosa, cu liza, cu carca, cum se poate si se creaza o fratie a caratorilor, salutandu-ne intre noi ca participanti la acelasi eveniment.

Mergem si noi cu sacosele noastre, cu standul de carte, cu masa si picioarele ei detasate iesind spectaculos dintr-o sacosa.

Umbland cu masa pare ca ne ducem cu placa sa prindem valuri promitatoare!

E forfota aranjarii standurilor, se pun borcanele cu miere, se aseaza pe afara si pe dinauntru ustensile pentru apicultura, palnii, separatoare, stupi, utilaje, centrifuge, apicultorii seamana cu albinele care lucreaza pentru ei.

Organizatorii pregatesc deschiderea oficiala, discursul primarului si al consilierilor, al oraselor infratite, din Macedonia si Republica Moldova.

Ne punem si noi standul, este amplasat in interior unde o scara coboara de la etajele superioare chiar spre noi, in dreapta si stanga sunt alte standuri, despartite de paravane.

Din cand in cand apare Albina Nina, cel care joaca acest rol acum isi tine capul albinei in mana si merge descoperit.

Costumul mascotei evenimentului este unul nou, ceva mai mic decat cel anterior si parca mai lucios, probabil mai mult plastic.

Ne regasim si ne bucuram de revederea cu multi oameni minunati pe care ii cunoscuseram tot in cadrul acestui tip de eveniment.

Din punctul acesta de vedere seamana cu atmosfera unei comunitati unde ne stim si ne ajutam de cate ori avem ocazia, parca am format un sat ad-hoc.

In general, tot ce se petrece aici are legatura cu apicultura, produsele stupului, instrumente, utilaje, dar mai sunt si unii ca noi care avem ca legatura faptul ca folosim miere la unele preparate.

Mai este amicul cu uleiuri presate la rece si creme realizate in acelasi fel, un stand cu produse din lavanda, altul cu branzeturi si altul cu bulbi de flori.

Cei pe care i-am descris mai sus participa la diverse tipuri de targuri si evenimente, se pot incadra oriunde, altfel spus suntem bagaciosii pe care ii poti gasi si la manifestari cu utilaje miniere, astronautica, spiritualitate, relatii publice sau inteligenta artificiala.

Painea Elta – Azima deconstipa astronautul, il ajuta la propulsie, in sensul ca are mintea limpede, ce faci in spatiu in calatorie de lunga durata fara bulbi si cum te dezmortesti fara ulei presat la rece?

Noi suntem prezenti!

Festivitatile incep cu discursuri si se termina cu dansuri populare, jurnalistii locali mai misuna printre noi cautand sa isi faca materialul pentru redactii.

Dar dupa aceea, incepe sa se aseze si sa se deruleze lucrurile la propriu, sa vina oamenii fara sa mai fie stresati de aspecte oficiale sau jurnalistice.

Dupa agitatia asamblarii standurilor incep discutiile si reluarea legaturilor, intrerupta de venirea celor care viziteaza targul, insa e o intrerupere binevenita.

Cand te astepti mai putin, apare Albina Nina, cu costumul cel nou, insa tinand capul albinei in brate.

Il pune pe cap doar cand face niste poze cu cei care doresc asa ceva, dupa care isi scoate iar casca respectiva, capul albinei.

In vechiul costum, purtatorii stateau cu orele in el fara sa se dezvaluie, cu cap cu tot si antene si ce mai are pe el, ochi, ceva urechi, fiindca pe ele nu le-am depistat prea bine.

Spatiul dintre standuri este despartit de paravane ridicate pe niste picioare cam la treizeci de centimetri, asa ca unele lucruri de la unii mai se rostogolesc pe la ceilalti.

Exista un schimb spontan de obiecte care apar la unii si sunt returnate la beneficiari, noi, de exemplu avem o rola cu pungi de plastic care se rostogoleste la vecini.

Vecinii o pun la ei pe stand  ca sa o recuperam mai usor, dar mai e si un soare de plus de pe partea noastra ce se incapataneaza sa nu stea lipit de panoul dintre noi.

In timp ce vecina de stand umbla pe la sacosele ei de langa paravanul frontiera dintre noi, ii pica soarele nostru pe mana si are un impact mistic judecand dupa faptul ca se da speriata inapoi.

Din partea cealalta pica pe sub paravan un rulou de plastic de infoliat pe care il dam inapoi peste gard.

Atmosfera naturala e ca afara, la ograda, desi noi suntem inauntru!

Vizitatorii acestui targ sunt din zonele apropiate, Bucuresti, Ploiesti, Plopeni, Brasov chiar si din Campina.:)

Nu in ultimul rand, sunt cei care vin special sa ne intalnim, cum e o amica din Fundulea care apare cu un buchet mare de flori din a sa gradina – sera si oameni care au participat la cursurile Elta ce ne redescopera cu standul aici.

Dupa cum este moda virusologica de iarna-primavara unii au si masca, dar mai putini decat in alte zone, semn ca sunt oameni mai deschisi la mental.

In continuarea ideii, o doamna vine la stand si e oarecum interesata de ce vede pe masa, chiar pune mana pe o punga de caramele cand, Alyna tuseste inecandu-se cu o cojita de la o samanta de cardamon.

„Ati racit, stiu fiindca eu am luat raceala de la cineva!” spune ea si lasa punga jos departandu-se cu iuteala.

Daca tot s-a generat o psihoza, macar stim cum sa alungam pe cineva, tusim un pic, probabil ca stranutand ii faci sa se arunce la pamant!

La scurt timp dupa acest episod merg prin exterior unde sunt utilajele apicole, ca sa mai ne facem o idee cati au venit si ce mai este pe acolo.

Fiind afara e o atmosfera mai campeneasca, gratarul cu mici, bere la draft, o usoara stare de petrecere.

Pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile sociale gratarul reprezinta un obiect de cult pe care il iau cu ele si familiile cand merg la iarba verde sa faca incantatii cu foc si fum.

O doamna cu masca de protectie la gura se apropie de gratar dar i se spune ca micii mai au pana sa fie gata.

Are masca de protectie, e riscant sa mananci mici fara sa o dai jos sau este vaccinata antimici!

Psihozele nu au nevoie de logica, doar de pretexte si in felul acesta atentia e deviata spre raspunsuri programate si comportamente comune, chiar daca absurde.

Din cand in cand, celor care se mai opresc la standul nostru le mai amintim ca ceea ce e pe masa nu e realizat prin tratament termic.

Desi este scris, nu toti citesc!

Ceea ce sesizam e nivelul de constiinta ceva mai elevat al informarii sociale fata de anii anteriori.

Acum nu mai suntem intrebati ce inseamna aceasta, stiu deja si privesc mai cu atentie.

Explicatiile sunt legate de compozitie, de fel de servire, de mod de preparare si alte detalii practice necesare realizarii acasa a preparatelor.

Din cand in cand mai vedem pe Albina Nina dupa cateva poze cum isi scoate casca si incepe sa respire.

In general oamenii vin spre masa si cerceteaza produsele, anul acesta insa, sunt destul de multi care studiaza si standul de carte, ceea ce reprezinta o bucurie mai mare, e o hrana pentru Spirit.

Are avantajul ca e ca izvorul care te satura si nici nu se termina!

O fata se apropie de standul de carte si incepe sa se uite pe titluri, ia carti din el in brate ca sa le spicuiasca, asa ca Alyna o invita in spatele mesei, pe un scaun, langa geanta cu carti sa le spicuiasca in liniste.

Venise cu parintii iar acestia ne confirma ca ii place sa citeasca iar ceea ce a gasit era ca o masa cu bucate in mijlocul desertului pentru ea.

Nu dau intamplator acest exemplu tinand cont de evolutia sociala si de faptul ca Elta a inceput in anii 90 sa se manifeste social, intr-o perioada tumultoasa si haotica, multi parinti credeau ca este o secta ciudata care le suceste mintile copiilor.

Acum, chipurile, societatea e mai asezata, muzica de spalat creiere, droguri, etnobotanice, orientari extremiste, atat sociale cat si sexuale, explozia jocurilor care genereaza noi domenii in afectiuni psihologice, ai nevoie de tarie de caracter ca sa descoperi bunul simt.

A doua zi vorbim la telefon cu parintii care ne multumesc ca am iesit in calea fiicei lor, au sesizat ca ceva s-a asezat in fiinta ei.

In momentul prezent si pe fondul descris mai sus Elta incepe sa fie privita ca un element de stabilitate, de morala si factor de civilizatie demn de luat in seama.

Prin fata standului se prefigureaza silueta unui tata cu un copil in brate si unul mai mare pe picioarele lui pe langa el, cu mama aferenta, blonda si atletica, cerand date despre noi.

Pustiul autonom intinde mana spre dulciurile de pe masa dar mama il opreste autoritar si fara drept de replica.

Alyna ii ofera niste caramele si pentru el si pentru restul familiei iar mama ii spune rastit pustiului, „acum, cum se spune?”

„Multumesc”, zice el cu un glas stins.

Mama, ca sa ii spun asa, se intoarce spre noi cu o voce grabita si precipitata si ne spune ca are trei facultati, sase copii si vine din Belgia.

Am tradus in sinea mea mesajul, sunt desteapta, am cariera si sunt familista; sotul statea linistit cu cel mic in brate si cu cel mai mare satelizand pe langa el.

Alyna da noroc cu ea si imi spune “e puternica”.

Dau mana cu doamna si mana ei spune multe, are o stransoare ferma si puternica, de anduranta, genul care nu cedeaza usor si stie sa impinga lucrurile pana la rezultatul dorit.

“Sunt si campiona la skanderbeg”, zice ea vazand ca am inteles ca e ceva special cu ea.

Adica sunt si puternica, am completat in gand mesajul ei.

Tot pe acelasi ton precipitat ne spune ca ea vrea sa realizeze ceva important si ca noi suntem cei care ne potrivim imaginii sale.

Am vazut ca a luat pliantul ca sa aiba datele de contact si am intrebat ceva exotic, “ce anume?”

“Caut oameni pentru ceva pe care vreau sa il realizez”, continua tot pe un ton grabit si precipitat.

“In cazul in care nu te fugareste nimeni poti sa ne spui despre ce este vorba?” am insistat cu exotismele.

“Sunt cu familia si trebuie sa am grija si de ei, maine ma intorc si vorbim”, a suierat la fel de grabita.

“O platforma prin care sa pui pe mai multi in legatura cu obiective similare?”, am mai incercat.

“Nu, nu este vorba despre o platforma”.

A plecat prin multime luand-si sotul cu copilul in brate si pe cel care orbita in jurul lui.

Fluxul de oameni si de discutii creste si descreste dupa ritmul sau, vin oameni care apar pe aici doar fiindca mai gasesc si altceva, nu au nevoie de miere.

Asa gasesc “extravagante” cum suntem noi si Dorin cu uleiurile presate la rece, oameni care stiu ca pe aici mai poti sa descoperi domenii noi, strecurate printre faguri.

Asa rasare un tata cu copilul sau vioi si curios sa ne intrebe detalii despre ceea ce promovam, dar cu un ochi la cel mic care inhatase o punga de bomboane.

“Las-o acolo!”, ii spune el.

Continuam discutia si pustiul, mai atent, o ia pe ocolite, se apropie si se uita, se preface ca il intereseaza altceva, dar tot pe aceasi punga pune mana.

“Las-o acolo, cand iti zic!”, ii spune tatal.

Acum nu se mai codeste si pune direct mana pe punga obligand parintele sa ii dea o explicatie, ceva convingator.

“Ne mai uitam pe aici si cand plecam iti iau!”

Ii ia punga din mana dar cel mic nu se lasa convins, o inhata pur si simplu, pana la urma nu are incotro si o cumpara.

Copii pot fi buni agenti de vanzari!

La una din iesirile pe afara ma intalnesc cu Albina Nina, dezvaluita, in sensul ca isi tinea capul in brate si puteam discuta liber cu continutul, cel imbracat in costum.

Ii spun ca cealalta Albina statea mai mult in toata costumatia, aceasta are vreo problema, il intreb ca elucidare.

“Are, imi raspunde, “doar doua gaurele mici pe la ochi si doua mici pe la gura, te sufoci inauntru, respiri foarte greu.”

“Respiri greu, risti sa devii un fel de Albina Vader,” ii zic si ne amuzam impreuna de felul in care este construit noul costum.

In ziua urmatoare o vedem pe amica noastra campiona la cariera, familie si skanderbeg umbland printre standuri.

Cauta sa isi adune oameni pentru proiectul sau, oricare ar fi el, discuta cu diversi producatori si incearca sa ia date de contact.

Nu am incercat sa o evit, dar nici nu insistam sa ma intersectez din nou cu ea, asa ca am lasat lucrurile sa mearga in firea lor.

Trecand pe la nivelul de sus si pregatindu-ma sa cobor scarile spre standul nostru ii vad in fata mea in formatie completa, ea cu tatal cu cel mic in brate si cu cel mai mare mergand prin jurul lor.

M-a vazut si mi-a spus tot pe un ton alert ca “Ati fost selectati!”

“Serios, e minunat!” i-am zis, “la ce?”

Fara sa imi raspunda la intrebare spune sa o contactam pe WhatsAap si asa ea va sti ca dorim sa intram in, orice o fi.

“Pe cine sa contactam?”, intreb.

“A, nu v-am dat numarul de telefon”, se lumineaza.

Imi da numarul si la persoana de contact intreb cum o cheama.

“Poti sa scrii Republica Moldova!”, zice ea mandra.

“E prima data cand primesc numarul de telefon al unei tari, sa inteleg ca raspund toti moldovenii sau esti singura care are telefon pe acolo?”

Pana la urma spune numele si intreb ce sa scriu in continuare, firma sau organizatie, insa insista cu Republica Moldova asa ca reduc aria si scriu doar Chisinau.

“Ma contactati voi pe WhatsAap si va spun mai multe fiindca nu prea am timp” tot pe fuga spus.

“Uite cum procedam, nu stiu nimic din ce vrei sa faci fiindca nu ai spus nimic, ne contactezi tu, daca vrei, sau deloc, noi nu avem de gand”, ii zic.

De parca nu ar fi auzit nimic tot imi spune ca in clipa in care o sa discutam vom vedea mai multe, dar ca ea nu are timp sa ii sune pe toti.

Atunci se repede la cel mic, nu cel din bratele tatalui, cel care merge pe jos, copilopodul, sa ii spuna sa nu mai bage degetele in nas sau prin alte orificii pe care ea le sesizeaza.

Incep sa cobor treptele indreptandu-ma spre stand in timp ce salvez numarul de telefon in agenda, dar auzind ca din spate vin niste pasi hotarati si grabiti.

Fireste, este amica noastra care parca nu a auzit nimic din ce am spus mai devreme si isi deruleaza discursul, ma contactati voi pe WhatsAap si am sa stiu ca sunteti voi.

Cam pe aici se reduce cantitatea de informatii!

Ii mai spun odata ca in asemenea conditii ne contacteaza ea fiindca noi nu o vom face, iar pana sa zica ceva ii raspunde Alyna care a vazut toata scena si se apropiase de noi.

“Nu stie sa scrie pe WhatsAap, “ ii spune si ea ramane un pic uimita.

“De fapt stiu doar in mandarina, dar nu cred ca te descurci bine cu caractere chinezesti,” completez.

De la uimire trece la o stare de usoara buimaceala si spune doar ca o sa mai vorbim, se rasteste un pic la copilul cel mare si la cel din brate cu tatal aferent, dupa care ies pe usa.

Spunea ca are sase copii, ma gandeam sa o intreb unde sunt celelalte patru bucati, dar nu mai avea rost.

Una din cunostiintele noastre participa la targ din partea bisericii adventiste cu pliante, carti, luari de tensiune si glicemie, am fost la cateva editii chiar vecini.

Acum locatiile noastre sunt mai distantate dar totusi vine cu cineva care cauta produse de natura raw vegana si ea s-a gandit sa o indrume spre noi.

Ca aparenta, ca forma de manifestare, e vorba despre o babuta cu batic, cu o mica sacosica, in haine batranesti, ca sa zic asa si cu o mica pareza care ii modifica configuratia fetei.

Se uita pe stand, vede ceva care ii place, cerceteaza, mai pune niste intrebari si se decide sa ia o crema de ciocolata.

Sta un timp si se uita, pare ca mai degraba percepe, dupa care intreaba pretul a ceea ce ii place din ce vede.

In clipa aceea privirile se intersecteaza si niste ochi de un albastru superb lumineaza locul, niste ochi lucizi, clari si limpezi, demni, fara nici o legatura cu infatisarea descrisa mai devreme.

O sinteza a acestui amestec de energii ar fi ca ma uit la privirea unei doamne, in sensul nobil al cuvantului.

Ii dau restul si il pune, ordonat, in batista dupa care pleaca.

Au mai venit oameni si am mai discutat, dat relatii si legaturi, idei de viata mai buna ca sa ii spunem asa, dar inca ramasese acea privire.

Dupa o perioada, apare iar, cu nepotul, probabil, si ii spune, “Uitat-te aici, gasesti ceva ce sigur o sa iti placa!”

Se pare ca a gasit fiindca i-a placut si a achizitionat mai multe din cele oferite pe masa, chiar avea o stare placut surprinsa.

M-am uitat la doamna si am sesizat in aceeasi privire calda si lucida o unda de sagalnicie si amuzament, parca pusesem ceva frumos la cale impreuna si reusise.

Sunt descrieri ale unor evenimente si elemente care se petrec in decursul a trei zile, cele care ies in evidenta si care confirma ca e cazul sa fii ca sa fie.

Fiecare are acces la ceea ce isi da voie, ce poate sa faca, la ce poate sa inteleaga si la ceea ce poate sa creada.

E nevoie de comunicare, de socializare, iar acest eveniment nu este intamplator, ai si ceva de invatat din aspectul social la care participi.

Suntem fiinte sociale, dar nu de gramada, entitati luminate fara sa facem umbre, firesti fara sa fim banali!

 

MarcelAlyna – Elta

Bucuresti

23.02.2020

 

 

Vremea climei

 

Intr-un film, un autor de romane politiste stie cum se desfasoara actiunea, are toate ingredientele, personajele, intriga, rezolvarea ei, dar se blocheaza in debutul povestii.

Atmosfera e jilava si ceata umeda, iar de aici nu mai are idee cum sa iasa, cum sa faca introducerea personajelor si debutul actiunii.

Ramasese in ceata si ea era umeda!

De data aceasta ceata nu este un prilej de blocaj, ci o manifestare care se revarsa asupra orasului de cateva zile.

Cum sa te mai blochezi daca este deja manifestata?

Chiar daca e dimineata sau amiaza sau dupa amiaza, luminozitatea e la fel, pare ca nimic nu se schimba, nu iti dai seama de trecerea orelor, vezi doar cand se intuneca sau se lumineaza de dimineata.

In rest, aceeasi luminozitate difuza ce nu genereaza umbre, vine de peste tot si se strecoara pe langa tine fugind in partea cealalta ca sa vina din nou.

E o descriere a unei parti din atmosfera bucuresteana ce a durat aproape o saptamana, fara mari schimbari de temperatura, viteza a vantului, radiatii UV sau umiditate.

O atmosfera ca in astral, netulburata de modificari deosebite, ca in vis, ca sa fiu mai clar pentru cei nefamiliarizati cu termenul.

De cate ori in mijlocul unui vis frumos se termina povestea fiindca incepe ploaia sau pleci la visat cu umbrela si geaca cu gluga?

Cand toate culorile sunt stralucitoare, cerul, florile si peisajul, incepe grindina sau vine viscolul?

Asa ceva nu se petrece intr-o stare in care sufletul si vibratia rezoneaza in note armonioase si linistite.

De la stiri vedem ca exista iarna pe tot restul teritoriului inconjurator si al planetei, ca exista vara in emisfera sudica, toate cu bune sau mai nebune.

Chiar in clipa in care sunt scrise aceste randuri canadienilor, spaniolilor si francezilor le-ar place si lor asa atmosfera fiindca se lupta cu nameti si furtuni de zapada.

Vorbim de clima si nu ca un subiect usor de discutie, ca doi oameni care nu au ce spune si comenteaza vremea.

Asa cum am descris atmosfera din locul in care ma aflu o poate face fiecare, insa constiinta noastra se extinde dincolo de aceste manifestari imediate.

Putem atinge subiectul schimbarii climei si din alt registru, un alt punct de vedere, comentabil mai mult sau mai putin, dar dezvoltabil cu siguranta.

In mare vorbind, minunata noastra planeta nu este la prima incalzire, unele au durat doar in perioada de inceput intre 400 si 800 de ani.

Dupa care lucrurile s-au modificat, a inceput o racire si o glaciatiune, urmata de o perioada de aparenta stabilitate.

Intelegem prin stabilitate modificari cu fluctuatii mici, gestionabile pentru mentalitatea noastra, insa mereu lucrurile sunt in dinamica si transformare.

Putem sa aruncam o privire asupra atmosferei si sa vedem ca este compusa din azot in proportie de 76,5%, oxigen 19,6%, 3,86% alte gaze si doar 0.04% dioxid de carbon.

Intreaga activitate a societatii umane participa cu 0,0013% din cantitatea de dioxid de carbon si alte gaze de sera la intreaga structura atmosferica.

Adica mai nimic, ceea ce ne deranjeaza pe noi sunt acumularile in zone urbane, termocentrale si alte activitati industriale care sunt concentrate pe teritorii bine definite.

Acolo dam de poluare adevarata fiindca e la un loc, dar in schema generala, daca oprim toate emisiile acum nici nu se simte.

Deja niste minti serioase se grabesc sa acuze ca sunt impotriva ecologiei sau a energiei verzi, e treaba lor daca se grabesc.

Haideti sa privim lucrurile ceva mai de sus, mai din spatiu si poate o sa vedem mai clar tabloul general.

Sistemul solar trece prin zone in care aparent a mai trecut, insa in structura galactica ce se deplaseaza odata cu el pasim pentru prima data in aceste teritorii ale universului.

Sunt alte energii si alte influente in locul acesta al  cosmosului pe care il parcurgem, observarile recente arata ca Soarele s-a mai racit ca activitate, si planetele s-au mai incalzit in compensare.

Clima e in schimbare pe toate planetele din sistemul nostru solar de cand se fac observatii amanuntite, inclusiv pe planeta noastra.

Ca indivizi avem pretentia ca evoluam sau ca dorim acest lucru dar de ce ne mira ca acelasi lucru o face si planeta pe care locuim care, dupa cum vedem, nu este singura in Univers?

Ceea ce conteaza cu adevarat e altceva, ce cauta constiintele noastre in acest mediu si pe aceasta superba planeta?

Cauta sa evolueze si o facem impreuna prin simbioza cu planeta si nu numai, suntem mai mult decat chiriasii planetei, dar si una cu ea.

Ca societate avem o mare apreciere pentru creier si avem si de ce, insa inima joaca un rol cel putin la fel de important.

E cel mai puternic generator electromagnetic din corpul nostru, undele sale masurate arata ca pe partea undelor electrice e de 60 de ori mai puternic acest organ decat creierul si de 5.000 de ori pe latura magnetica.

Tehnologia actuala are instrumente deosebite de cercetare, constatandu-se ca fluxul inimii ajunge pana la cel putin trei kilometri.

Dar e mult mai mult decat atat, experientele unor oameni care mediteaza concentrandu-se pe emisia inimii in zone alese special pentru experiment cu infractionalitate inalta au dat rezultate.

Dupa o saptamana a scazut cu peste 75% infractionalitatea din zona respectiva si dupa plecarea celor care realizau constient acest lucru nu s-a mai ridicat la cotele anterioare.

Gandurile noastre sunt percepute prin creier si potentate de inima, iar influenta noastra exterioara este de natura masurabila electromagnetica si chiar mai mult.

Emitem interactionand cu campul electromagnetic al Terrei, la randul lor aceste vibratii determina miscari atomice si reactii chimice care antreneaza si fenomene meteo.

Putem influenta comportamentul unei zone sociale, cum e experimentul descris mai sus, si ne incurcam in cativa norisori si un vanticel!

Aceste miscari pot fi vanturi sau ploi, inundatii sau cutremure, senin si briza usoara sau o adierel tocmai buna sa te racoreasca.

Vremea are legatura cu noi, cu ceea ce gandim, cu ceea ce simtim si cu ceea ce dam voie sa iasa la iveala din noi.

Clima e haina care ne imbraca pe toti si noi o modelam dupa chipul si asemanarea noastra, de fapt, suntem croitorii acestei haine.

Nu ne deranjeaza transformarea climei, cat fenomenele extreme pe care le percepem!

In masura in care sunem mai pasnici noi cu noi si reusim sa generam unde mai armonioase gasim si intelepciunea sa ne adaptam prin participare la aceste modificari, ce sunt firesti.

Dispare sperietoarea instabilitatii si a extremismului climateric, dar depinde mai mult de noi decat credem.

Poate ca aceasta este mica noastra dilema sa credem sau sa nu credem, daca credem suntem responsabili, daca nu credem sa nu ne plangem!

Credinta e o tehnica, nu misticism!

Avem de ales intre a ne adaposti de o natura ostila sau de a realiza ca suntem actorii principali si sa pasim in armonie cu fenomenele naturale, nici noi nefiind artificiali.

Faptul ca societatea trece pe energii mai fine si mai eficiente, surse energetice verzi, masini electrice si altele inca neprezentate, are un impact pozitiv in mediu.

Exista consecinte pozitive fata de mediul inconjurator, insa aspectul esential nu este impactul fizic pozitiv, care nu e foarte mare, e cel al transformarii fiintei umane per ansamblu.

Modificarea constiintei cetateanului acestei planete genereaza alte unde emise din generatorul universal la purtator, inima, ceea ce arata schimbarea constiintei, arata evolutie, arata iluminare.

Incepem sa fim mai civilizati in sensul corect al termenului, noi fata de noi, sinceri cu noi si incepem sa descoperim ca Iubirea nu e un termen hedonist, e biletul spre spiritualizare.

Ca tot legam fiinta umana de clima si fenomene, in incendiile din Australia se spune ca au disparut un miliard de animale.

Au fost difuzate imagini pline de emotie si induiosare cu ursuleti koala salvati, canguri mai mici sau mai mari, emotia, sincera, a imbracat lumea.

Din nou se face apel la emisia inimii, nu dupa mult timp a inceput sa ploua in aceste zone si chiar bine.

Daca vrem sa fim ceva mai atenti cu noi si mai ales daca ne consideram co-creatori e cazul sa ne orientam si spre cele 60 de miliarde de animale ucise anual ca sa fie mancate de cetatean.

Gaini, porci, vaci, oi, rate, gaste, curcani si lista mai poate continua, anual desfasuram un masacru de care nu se plange nimeni.

Insa ne plangem de fenomene extreme meteo!

Ce am insirat mai sus nu sunt doar niste forme, gaini, porci, oi si altele, sunt suflete, iar vibratia generata anual e una a suferintei distribuita in mentalul planetar.

Reactia sa e una fizica prin furtuni si alte tipuri de fenomene pe care le interpretam cu teama fiindca generam teama.

An de an, 60 de miliarde de suflete sunt pe farfuriile individului care nu are cum sa se adapteze prezentului fiindca traieste intr-un primitivism al alienarii spirituale.

Nu spun ca doar acesta este motivul pentru care avem de-a face cu transformari ale mediului, vorbim de propria evolutie si de lucrurile care depind de noi.

Masinile electrice sunt efectul faptului ca suntem mai fini si folosim energii mai subtile din fiinta noastra.

In loc sa tot ardem hidrocarburi din petrol rafinat, petrol ce este tot ce a ramas din fauna si flora planetei cu milioane de ani in urma, incepem sa mergem spre electricitate ca furnizor principal.

Polueaza si mai putin, cu atat mai bine!

Autonomia vine mult din urma si acest lucru demonstreaza ca ne putem concentra mai bine asupra propriei fiinte, lasand condusul pe seama tehnologiei.

Totul depinde de noi, chiar si clima, de emisiile undelor noastre care se reflecta in faptele noastre, de la farfurie pana la gandire.

A face ce tine de tine ca sa ai o amprenta de carbon cat mai mica e doar un pas, unul exterior; esential e pasul interior, modificarea felului in care gandim, intelegerea propriilor trairi si schimbarea modului de viata.

Din interior emitem permanent aceste unde si energii care ne pun in armonie cu exteriorul sau dimpotriva.

O latura a existentei este clima si ea ne da semnale de care e cazul sa tinem cont fiindca nu pentru ea le ofera, ci sunt semnale care ne arata pe unde sa mergem noi in evolutia noastra.

Se poate spune ca este momentul ei sa ne arate ca are o dinamica si o viata proprie, ca exista si nu este independenta de cei pe care ii gazduieste.

Suntem oaspetii propriului climat, in greaca veche clima se numeste climatos, se asociaza cu patos, cu trairea sufleteasca, altfel spus lucrurile se modifica dupa sufletul omului.

 

MarcelAlyna – Elta

Bucuresti

26.01.2020